Biserica Ortodoxă A "răţeştilor" Turda Turda

Familia Raţiu a fost una din importantele familii nobiliare româneşti ale Transilvaniei secolului al XIX-lea şi a avut un rol fundamental în demersurile pentru obţinerea drepturilor comunităţii româneşti. În anul 1839 erau în Turda doar două biserici româneşti : biserica greco catolică din Turda Nouă (Biserica Șovagăilor) şi biserica ortodoxă din cartierul Turda Veche ( Biserica Între Români), iar românii nu aveau drept să fie înhumaţi în cimitirul oraşului.  Membrii familiei Raţiu decid să cumpere o propietate în centrul oraşului Turda pe care ridică o biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, clădiri administrative, iar pe o parte a propietăţii amenajează un cimitir pentru românii din comunităţile greco-catolică şi ortodoxă. Biserica  a fost construită în stil baroc în anul 1839, cu sprijinul financiar exclusiv al familiei Raţiu, majoritatea preoţilor care au slujit în această biserică fiind proveniţi din această familie. În anul 1866 a fost fondată Eforia, ceea ce a permis consiliului parohial să finanţeze înfiinţarea primei şcoli confesionale româneşti din Turda şi trimiterea la studii a numeroşi tineri. În anul 1929 a devenit cea mai puternică parohie din punct de vedere financiar, printre propietăţi aflându-se piaţa oraşului, Hotelul Elisabeta ( fostul palat al Eforiei), noul palat al Eforiei – ce în perioada 1948-1990 a fost clădirea autogării din Turda.  Eforia a funcţionat până în anul 1948. Din anul 1948 până în prezent biserica se află în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române. În  sacristia din biserică ce are funcţionalitate de bibliotecă se mai păstrează o parte a tablourilor cu membrii familiei Raţiu : ctitorul Basiliu Raţiu, Dr. Ion Raţiu, protopop Nicolae Raţiu. Biserica a fost construită iniţial sub forma unei nave specifice stilului basilical. Turnul a fost proiectat pe trei etaje, fiind amplasat pe partea de vest a bisericii iar altarul clasic în absida semicirculară de pe partea de est. În anul 1939 cu ocazia centenarului a fost renovată, adăugându-se proiectului iniţial abside semicirculare. Aceasta a transformat forma bisercii din navă în cruce înscrisă cu elemente specifice stilului bizantin.  Din anul 1948, biserica Răţeştilor devine parohie ortodoxă până în prezent. În 28 iulie 2011 IPS Andrei, mitropolitul ortodox al Clujului, Maramureşului şi Sălajului sfinţeşte pisania bisericii reconstituită, pisania originală dispărând în anul 1948.