Pentru ca jurnalul de vacanţă al călătorului pe meleagurile judeţului Cluj să fie complet trebuie să parcugă, la pas, acest loc splendid care se află la doar 5 km distanţă de Cheile Turzii. Bogăţia Clujului constă în micile locuri săpate în inima munţilor, cum este şi Defileul Borzeştilor. Datorită farmecului aparte şi a peisajelor care te captivează, ele pot fi lezne încadrate în tolba de comori ale Transilvaniei. Cu denumirea populară de Cheile Borzeştilor, acestea au ajuns să fie declarate rezervaţie naturală încă din anul 1994.
Pentru că s-a dorit o păstrare intactă a acestor comori, accesul se face doar pe jos, nicio urmă de maşină nu are voie să conturbe un loc perfect conservat, aşa cum doar mama natură o poate face. Putem ajunge aici atât dinspre Turda cât şi dinspre Câmpeni,judeţul Alba, pe drumul naţional 75. Dacă pornim de la Turda, borna kilometrică ne va arăta încă 4 km până la satul Buru, iar acela este momentul în care trebuie să ne oprim la Cabana cu acelaşi nume. Acolo, ne aşteapă o parcare improvizată, aproape de poarta naturală care ne deschide drumul spre rezervaţia Defileului Borzeştilor.
După primii paşi, se deschide un colţ de rai în care putem lezne constata că timpul pare că s-a oprit. Cu un aspect de sălbăticie, împăduriri parcă fără nicio noimă, cu poteci strâmte pe albia unei văi care, fiind departe de ochii privitorului, a sculptat nestingherită aceste chei. Pe drumul nostru spre Defileul Borzeştilor întâlnim numeroase cascade, locuri unde ne putem opri pentru a asculta susurul apelor dar şi cântecele păsărilor care locuiesc în acea pădure ferită de ochii oamenilor.
Defileul, are un aspect de chei, de aici şi denumirea populară de Cheile Borzeştilor, cu versanţii împăduriţi, motiv pentru care flora este bine reprezentată de domeniul pădurii de fag în amestec cu gorun şi de plante specifice habitatelor forestiere şi stâncăriilor. Pădurile oferă condiţii bune de vieţuire mai multor mamifere, dar şi numeroaselor specii de păsări, reptile şi insecte.
Cheile Borzeştilor au fost formate în urmă cu milioane de ani, fiind opera exclusivă a Văii Borzeşti, vale care se varsă în râul Arieş între satele Buru şi Moldoveneşti. Unicitatea acestora constă în faptul că sunt singurele Chei din marea familie a Apusenilor, pe care apa le-a sculptat în două direcţii, atât înspre nord cât şi înspre sud. Râul Arieş, cel care captează apa care străbate aceste chei, a avut şi el un rol important. Odată cu adâncirea acestuia a început să capteze apele din apropiere, iar acest fapt a condus spre formarea cascadelor care astăzi ne încântă privirea.
Dacă drumeţiile sunt ceva normal pentru dumneavoastră, vă recomandăm să nu alegeţi potecile bătucite de paşii vizitatorilor, ci să urmaţi firul apei. Desigur, cu un echipament adecvat, fără frica de a vă uda şi cel mai important, într-o zi din sezonul puţin ploios, pentru ca debitul văii să nu fie mare.
Ce trebuie să ai la tine pentru o explorare amănunţită?
Ei bine, echipamentul mai sus amintit, o condiţie fizică bună, un aparat de fotografiat şi încrederea că la final este mereu partea cea mai frumoasă.
De ce spunem asta?
Pentru că la început se deschide, pentru ochii călătorului, porţiunea care cuprinde Cascadele Inferioare, minunate şi spectaculoase, însă mai apoi urmează o porţiune monotonă, întunecoasă, cu mici defilee prea puţin luminate de soare, deoarece stâncile obturează lumina. După aproximativ 30 de minute de drumeţie prin frumuseţile naturii, ajungem la cascada mare, parte din Cascadele Superioare. Nu este o cascadă rapidă. Aici apa îşi alocă un timp lejer de curgere, fără a fi grăbită de un debit mare si zgomotos, dovadă a faptului că formarea acestor chei s-a făcut încet şi minuţios fără a scăpa detaliile care cu adevărat contează.
Chiar dacă alegem potecile marcate, cele oficiale, cărările pădurii ne descoperă sălbăticia locului şi farmecul aparte pentru care sunt celebrii Munţii Apuseni.
Defileul Borzeştilor este locul ideal de contemplare a naturii şi care îţi oferă un peisaj desprins din basmele mult iubite ale copilăriei.