În locul numit "Ţinutul Cetăţii" sau "Cetatea Veche" situat pe partea stângă a Nirajului, la capătul de sud-vest al satului se află cunoscutul castru roman, ce avea misiunea de a apăra graniţa de nord-est a Daciei romane.
În toamna anului 2004 au fost reluate săpăturile arheologice în castrul roman de la Călugăreni, unul dintre puţinele castre necercetate de pe limesul Daciei. Întreaga suprafaţă ocupată de castru ( 2,25 ha.) este în prezent ocupată de culturi, iar zidul vestic al incintei se află în grădinile de zarzavat ale sătenilor, pe alocuri fiind suprapus de construcţii anexe.
În campania 2004 a fost trasată o secţiune care a cuprins o parte din latura praetorii şi a via principalis. In profilul de N-E, drumul se evidenţiază printr-o lentilă de balast legat cu mortar pe bază de lut care a fost aşezat pe un sol negru, bine tasat. Pe unele porţiuni drumul a fost pavat cu pietre mari de râu. Drumul a fost mărginit de o rigolă adâncă de 0,50 m care ulterior s-a umplut cu dărâmătura clădirii din apropiere. Clădirea dărâmată se întinde pe toată lungimea secţiunii, în profilul de S-V fiind identificate urmele fundaţiilor zidurilor care compartimentau clădirea. Materialele descoperite sunt caracteristice castrului roman: piese tegulare ştampilate şi neştampilate.
În urma acestei cercetări au fost recuperate multe şi diverse materiale arheologice, cum ar fi: fragmente ceramice romane roşii şi cenuşii, de la diferite tipuri de vase, fragmente ceramice ştampilate, materiale de construcţie din lut şi fier ( cărămizi, ţigle, olane, unele cu ştampila unităţii militare cantonate în castru Cohors I Alpinorum, piroane, cuie şi diferite elemente de îmbinare din fier, provenite de la clădirea dărâmată), o monedă din bronz, nedeterminată, fragmente de vase din sticlă, aplici din bronz, piese de harnaşament, o mărgea din sticlă albastră şi câteva bucăţi de piatră semipreţioasă în curs de prelucrare.