| INFORMAŢII GENERALE
DESPRE ORAŞUL ORADEA |
| |
| Scurt istoric al
oraşului Oradea |
| Prima menţionare
documentară a toponimului Oradea (Varadinum) apare la 1113 într-o diplomă a
abaţiei benedictine din Zobor, în care este menţionat numele episcopului
Syxtus Vvaradiensis şi al comitelui Saul de Bychar. |
| Cetatea Oradiei, ale
cărei vestigii se pot vedea şi astăzi, este menţionată întâia oară în 1241,
cu ocazia efectuării unor reparaţii grabnice pentru a face faţă unui iminent
atac tataro-mongol. |
| |
|
| Zona centrală a
oraşului are o încărcătură deosebită sub aspectul valorii istorice, culturale
şi urbanistic-arhitecturale, ea cuprinzând nuclee de aşezari, vestigii
arheologice şi monumente de arhitectură şi urbanism începând cu secolul al
XVI-lea. |
| Oraşul de azi poartă,
în plus, amprenta celor 50 de ani de comunism. Construcţii moderne de
utilitate publică sau blocuri de locuinţe au fost integrate în peisajul
oraşului vechi, iar cartiere întregi de blocuri de locuinţe au fost
construite la periferie. |
| Oraşul are azi, pe
lângă zona centrală, cinci cartiere: Rogerius, Nufărul, Iosia, Iosia-Nord,
Velenta. Astăzi, se observă şi aici tendinţa unor familii de a se retrage în
zonele laterale, liniştite, departe de tumultul oraşului, cum ar fi:
Podgoria, Oncea, Episcopia Bihorului. |
| |
| |
|
| Aşezare |
| Oradea este situată
la intersecţia paralelei de 47°03' latitudine nordică cu meridianul de 21°55'
longitudine estică. Din punct de vedere a situării pe continent Oradea se
afla în partea centrală a continentului european de unde decurg o serie de
consecinţe favorabile dezvoltării sale atat asupra factorilor naturali
(climă, vegetaţie, faună, sol) cât şi asupra activităţii economice şi
comerciale. Asezată la poalele vestice ale munţilor Apuseni, la distanţa
sensibilegală faţă de Viena, Praga şi Bucureşti, Oradea este punct
obligatoriu de trecere pe drumurile ce leagă Europa Centrală şi de Nord de
partea sud-estică a continentului nostru. Prin poziţia sa în cadrul ţării
noastre, Oradea reprezintă o poartă principală de intrare la frontierele de
vest. |
| |
| Suprafaţă |
| 156,2 km² |
| |
| Populaţie |
| 206,614 locuitori |
| |
| Relieful |
| Este complex, dispus
în trepte, de la est (Munţii Bihorului cu vf. Curcubata Mare de 1.849 m,
Munţii Vlădeasa, Codru Moma, Pădurea Craiului, Plopiş, despărţiţi de
depresiunile Beiuş şi Vad-Borod) spre vest (90 m în Câmpia joasă a
Crişurilor). Predominanţa calcarului a favorizat apariţia unui pitoresc
relief carstic - platoul Padiş (care te duce cu gândul la o lume ireală,
presărată cu tuneluri, cascade subterane, lacuri ascunse de lumina zilei,
păduri tăcute, izbucuri misterioase, canioane şi gheţari care rivalizează cu
cele mai vestite obiective turistice mondiale de acest gen). Dealurile
piemontane crişene au altitudini între 200-500 m şi fac trecerea la cea mai
joasă treaptă, Câmpia vestică. |
| |
| Clima |
| Clima oraşului este
determinată de vânturile din Vest, fiind aşadar o climă
temperat-continentală, cu o temperatură medie anuală de 10,4 C, pentru luna
iulie media nedepăşind 21 C, în timp ce în ianuarie se înregistrează o medie
de -1,4 C. Precipitaţiile înregistrează o medie anuală de 585,4 mm, destul de
ridicată pentru o zonă de câmpie similară. |
| |
| Cursurile de apă |
| La altitudinea de 126
m deasupra nivelului mării, Oradea se găseşte la deschiderea văii Crişului
Repede spre câmpie. |
| |
| ATRACŢII TURISTICE |
| |
| |
| Palate: |
| |
| Bazilica
romano-catolică: este cel mai mare monument baroc din ţară. |
| Palatul Vulturul
Negru: clădirea este multifuncţională, cuprinzând, la
vremea inaugurării, cazino, hotel, birouri, restaurant, grupate în trei
corpuri asimetrice. |
| |
| Palatul Finanţelor
publice: arhitectul Rimanoczy Kalman jr. propune un proiect
de factură eclectică, reuşind ca într-un timp record (februarie 1899
aprilie 1900) să poată preda lucrarea. Registrul ornamental este deosebit de
bogat în acest caz, simetria volumetrică şi accentuarea axului central de
compoziţie fiind de asemenea un element hotărâtor în caracterul monumental al
clădirii. |
| |
| Palatul Episcopiei
Romano-Catolice: clădirea are planul în formă de U,
delimitând şi o curte interioară. Printre oaspeţii palatului s-au numărat şi
împărăteasa Maria Terezia şi împăratul Josif II, ai Austriei. |
| |
| Palatul Rimanóczy: palatul cu un aer gotic-veneziană este o clădire monumantală. |
| |
| Palatul Moskovits: a fost construit de fraţii Vágó József şi László în 1905 în stil
secession, după proiectul lui Rimanóczy Kálmán junior. |
| Palatul primăriei: monumentalul edificiu a fost construit între anii 1902 şi 1903,
în locul clădirii vechi a Episcopiei romano-catolice, după proiectul şi sub
îndrumarea directă a lui Rimanóczy Kálmán. |
| |
| Biserici: |
| Biserica cu lună |
|
| Construită între anii 1784 şi 1790, în stil
baroc cu influenţe neoclasice este Catedrala Episcopiei Ortodoxe din Oradea. |
|
| |
| Biserica romano-catolică Olosig |
|
| Pe acest loc călugarii franciscani au construit
în perioada 1732-1743 o biserică şi o mănăstire. |
|
| |
| Biserica ordinului Miseri, Biserica arhangelului |
| În spatele acestor denumiri se ascunde o mică
biserică construită în sec. XVIII. |
|
| |
| Complexul Ursulinelor |
|
| În anul 1765
canonicul Szenczy István construieşte la Oradea ordinul şi şcoala ursulinelor
care funcţioneaza la început ca şcoală primară. În anul 1774 se termină
construcţia |
| bisercii. |
| |
| Mănăstirea ordinului călugărilor capucini |
| Aici se ţin slujbe
romano-catolice în limba română, maghiară şi germană. Mănăstirea are o
bibliotecă mare cuprinzând 5-6000 de volume ce datează din anii 1600-1800,
care |
| a fost salvată în mod miraculos în anii
comunismului...a fost zidită. |
| |
| Biserica ortodoxă Sf. Mihail şi Gavril |
| Lăcaşul are un
iconostaz cu 49 icoane şi trei usi cu inscripţii greceşti. Amvonul are nouă
icoane de ierarhi. |
| |
| Biserica reformată |
| Construcţia celei mai
mari biserici reformate din Oradea, proiectată de Szász József în stil
eclectic a început în anul 1836. În turnul estic se află unul dintre cele mai
mari clopote |
| din Oradea, având 3600 kg. |
| |
| Biserica romano-catolică Sf. Ladislau |
|
| În acest lăcaş se găseşte cel mai vechi altar
bisericesc din oraş ce datează din 1730. Pe altar poate fi văzut Sf.Ladislau
întinzând o cheie episcopului Oradiei. |
| |
| Sinagoga ortodoxă |
|
| A fost construită în anul 1890, după proiectul
lui Knapp Ferencz în stil neomaoric. În anul 1908 în curtea acestei sinagogi
s-a construit o a doua sinagogă, după proiectul lui Incze |
| Lajos. |
| |
| Sinagoga Neologă Zion |
| În anul 1878 comunitatea evrească construieşte
pe malul Crişului o sinagogă monumentală de 1000 locuri dominată de o cupolă
centrală uriaşă. Proiectul a fost realizat |
| de Busch David în stil neomaoric şi executată de
Rimanóczy Kálmán (tatăl). |
| |
+ adaugă în planificator
cazări
gastronomie
servicii
atracţii
evenimente
what's nearby
înapoi pagina anterioară
