INFORMAŢII
GENERALE DESPRE JUDEŢUL BRAŞOV
|
Scurt
istoric al judeţului Braşov
|
Primele
urme ale existenţei umane în zonă datează de acum 60.000 de ani.
Locuitorii acestor părţi au trecut fără îndoieală prin toate
etapele specifice civilizaţiei antice. Mărturie a trecutului
istoric este tabăra romană de la Răşnov, care se găsea la
nord-estul graniţei Imperiului Roman.
|
Ţara
Bărsei (Braşovul şi vecinătăţile sale), a jucat un rol important
în Evul Mediu, deţinând trei puncte strategice care i-au
asigurat dezvoltarea economică, militară şi politică:
|
-
Primul este Cetatea Făgăraşului, regiunea fiind cunoscută ca
Ţara Făgăraşului, care pe o perioadă lungă s-a aflat sub
administraţie românească, păstrând obiceiurile vechi ale
pământului, fiind de asemenea şi un loc sigur în Transilvania
pentru domnitorii Ţării Româneşti.
|
-
Al doilea punct este Castelul Bran,(situat la 30 de km de Braşov
pe drumul european E 574 spre Piteşti), în prezent fiind
ansamblu muzeal ce găzduieşte trei expoziţii permanente: una în
castel, a doua în Muzeul de Etnografie (în aer liber), iar al
treia în clădirea vechii vămi.
|
-
Al treilea punct este Braşovul, prima dată atestat documentar în
anul 1235, cel mai important oraş din Transilvania în timpul
Evului Mediu, o fortăreaţă economică în secolele XIV –
XVI.
|
-
Majoritatea satelor locuite de saşi (populaţie germanică
colonizată în secolul al XII-lea în Transilvania)păstrează
biserici fortificate, locuri de rugăciune şi adăpost. Cea mai
mare biserică - fortăreaţă din judeţul Braşov se găseşte la
Prejmer, dar la fel de interesante sunt şi cele de la Viscri şi
Homorod.
|
Aşezare
|
În
partea centrală a României, în interiorul arcului carpatic, la
întâlnirea Carpaţilor Orientali cu cei Meridionali, pe cursul
mijlociu al Oltului, străbătut de meridianul 25°
longitudine estică şi paralela de 46 °
latitudine nordică.
|
Vecini
|
La
nord: Judeţele Harghita şi Mureş, la est: Judeţele Buzău şi
Covasna la vest Judeţul Sibiu, la sud Judeţele Argeş, Dâmboviţa
şi Prahova.
|
Suprafaţă
|
5.363
km2 (respectiv 2,3 % din teritoriul ţării)
|
Populaţie
|
600.000
de locuitori
|
Oraşe
|
Braşov,
reşedinţă de judeţ, cu 280.000 locuitori, o aşezare cu atmosferă
medievală, ce conservă multe clădiri de epocă, situată la o
răscruce importantă de drumuri comerciale, care legau cele trei
ţări româneşti, în depresiunea omonimă, la 520 - 650 metri
altitudine, la poalele masivului Tâmpa, însemnând şi locul
festivalului Cerbul de Aur. Alte oraşe: Codlea, Făgăraş,
Predeal, Râşnov, Rupea, Săcele, Victoria, Zărneşti, Ghimbav.
|
Relieful
|
Este
variat şi se desfăşoară în trei trepte majore: a munţilor (celor
mai înalţi din ţară care include versantul nordic al
Munţilor Făgăraş şi prelungirile masivilor Piatra Craiului,
Leoata, Bucegi, Ciucaş şi Bârsei (Piatra Mare şi Postăvarul) şi
a munţilor scunzi, „clăbucetelor”, Întorsura
Buzăului, Dârste, Codlea, Perşani), a depresiunilor Braşovului,
Făgăraşului, şi culmilor deluroase, sud-estul Podişului
Hârtibaciului.
|
Clima
|
Este
temperat-continentală, moderată, cu diferenţieri în funcţie de
altitudine şi cu precipitaţii variabile, cu vânturi din direcţia
vest, nord-vest. Temperatura medie anuală este între -2,5oC
şi 8,2oC, în ianuarie -4 - -10oC iar în
iulie 6-18oC.
|
Cursurile
de apă
|
Sunt
reprezentate de Oltul mijlociu şi afluenţii săi: Aita, Baraolt,
Vârghiş, Homorod, Felmer, Ghimbav, Bârsa, Şercaia, Sebeş,
Berivoi, Breaza, Viştea, Ucea străbat judeţul alături de
Tirlung, Timiş, Râşnov.
|
ATRACŢII
TURISTICE
|
Munţi:
|
Munţii
Făgăraş (cu vf. Moldoveanu
de 2.544 m, cea mai mare altitudine din România), oferă
călătorului un spectacol de neuitat, crestele lor semeţe fiind
acoperite de zăpadă 8-9 luni pe an. Circurile glaciare, în care
s-au format „iezerele”, întinsele păduri de foioase
şi molid, păşunile albe cu flora lor bogată şi caprele negre,
completează atracţiile Munţiilor Făgăraş şi explică renumele lor
turistic.
|
Munţii
Piatra Craiului, care
atrag în fiecare an tot mai numeroşi turişti (în primul rând
alpinişti), răsplătiţi de privelişti impresionante prin hăurile,
ce se deschid la picioarele lor unde pereţii abrupţi se
prăbuşesc vertical. Aici creşte garofiţa Pietrei Craiului,
plantă declarată monument al naturii, care nu se mai întâlneşte
în altă parte pe glob.
|
Munţii
Bucegi (cu vf. Omu de
2.505m), cel mai „bătut” masiv din Carpaţii
României, dispune de o bună amenajare pentru excursiile şi
drumeţiile montane, fiind abordabili în orice anotimp de aproape
toate categoriile de turişti.
|
Munţii
Ciucaş, un uriaş parc de
recreaţie prin frumuseţea şi varietatea peisajului şi prin
atmosfera de linişte şi puritate a mediului ce oferă condiţii
prielnice turismului montan. Stâncile de calcar şi conglomerate
iau aici forme ciudate: „Tigăile Ciucaşului”,
”Babele la sfat”, „Mâna Dracului”,”Sfinxul
Bratocei”.
|
Culoarul
Rucăr – Bran, între
Munţii Piatra Craiului şi Bucegi, oferă la fiecare pas
privelişti variate şi grandioase, serpentine periculoase, dar şi
satisfacţia cea mai de preţ, în ceea ce priveşte traversarea
lor.
|
Rezervaţii
şi monumente ale naturii:
|
Poienile
cu narcise de la Dumbrava
Vadului, rezervaţie floristică în Depresiunea Făgăraşului (lângă
Comuna Şercaia), acoperite de un imens covor de narcise (400
ha), care înfloresc la sfârşitul lui mai, reprezintă una din
splendorile României, ce atrage numeroşi turişti, iubitori ai
frumuseţilor naturii.
|
Pădurea
Bogăţii, rezervaţie
forestieră în Munţii Persani (între Hoghiz şi Măieruş, pe 17 km)
formată în special din făgete, adăposteşte o faună bogată, fiind
însă şi teren de vânătoare cu regim de rezervaţie.
|
Bazaltele
de la Racoş, rezervaţie
geologică în vestul munţilor Perşani, lângă Rupea (pe DN
Braşov-Sighişoara), cuprinde spectaculoase formaţiuni
eruptive bazaltice.
|
Mlaştina
de la Hărman rezervaţie
botanică (la 18 km nord-est de Braşov), adăposteşte floră şi
faună rară, cu numeroase relicte glaciare. Aici cresc şi plante
carnivore.
|
Purcăreni,
rezervaţie paleontologică şi geologică din Munţii Întorsurii (la
6 km de Satulung), unde s-a identificat o bogată asociaţie de
corali şi crustacee.
|
Punctul
fosilier Ormeniş,
rezervaţie paleontologică din estul Munţilor Perşani, cunoscută
pe plan internaţional, cu fosilele ce aparţin cretacicului
superior.
|
Monumente
istorice:
|
Buneşti
|
Biserică
fortificată din secolul al XIV-lea cu altar de lemn pictat cu
culori tempera, şi legat la orga în stil Roccoco.
|
Caţa
|
Biserică
din secolul al XIII-lea cu două ziduri fortificate, continuă să
folosească „Turnul Şuncii”, pentru a depozita
şuncă şi carne afumată.
|
Cincşor
|
Biserica
fortificată din secolul al XIII-lea are una din cele mai vechi
şi mai frumoase orgi saxone din Transilvania.
|
Cincu
|
Având
o arhitectură medievală de excepţie, altarul acestei bieserici
din secolul al XIII-lea înfăţişează lipsa de încredere a
Apostolului Toma (Toma Necredinciosul) şi are o inscripţie de
piatră: „Domin’meus et Deus meu – toma quia
vidisti beati qui non viderunt et credierunt”.
Binecuvântaţi sunt cei care nu au văzut dar au crezut!
|
Codlea
|
Singura
biserică din Ţara Bârsei fără turn, biserica fortificată în stil
gotic transilvănean datând din secolul al XIII-lea are un tavan
cu 252 de panouri, fiecare reprezentând o altă versiune a
trandafirului lui Luther, cel mai cunoscut simbol al religiei
luterane.
|
Felmer
|
Construită
în secolul al XIII-lea ca o basilică romanică, biserica din
Felmer a fost fortificată trei secole mai târziu. Spre deosebire
de alte altare dedicate lui Hristos, altarul acestei biserici
este dedicat atât lui Hristos cât şi unui Înger.
|
Ghimbav
|
Biserica
gothică din secolul al XIII-lea al cărei altar îl prezintă pe
Hristos privind asupra Globului pământesc, are turnuri de
apărare construite în mod atipic în exteriorul zidurilor de
fortificaţie.
|
Hărman
|
Cetatea
Ecleziastică saxonă din secolul al XIII-lea are şapte turnuri de
apărare şi încăperi de adăpost construite în zidurile de
fortificaţie. Deşi a fost asediată de 47 de ori nu s-a predat
niciodată.
|
Homorod
|
Cetate
din secolul al XIII-lea ale cărei ziduri duble de fortificaţie
au împiedicat capturarea acesteia. Altarul şi corul sunt plasate
în mod ciudat în partea de sud a fortificaţiei.
|
Ioneşti
|
Una
dintre cele mai vechi biserici unitariane din Transilvania (de
unde s-a născut Unitarianismul) aceasta datează din secolul al
XII-lea.
|
Măieruş
|
Biserica
din secolul al XV-lea a fost reconstruită în partea a doua a
secolului al XVIII-lea combinând stilurile gotic, neoclasic,
baroc şi renascentist.
|
Rotbav
|
Biserica
fortificată datând din secolul al XIII-lea a ars şi a fost
reconstruită în secolul al XVIII-lea. Printre caracteristicile
specifice se află o orgă de la Pecs, Ungaria şi un scaun de
predică sculptat în piatră.
|
Sânpetru
|
Reconstruită
de mai multe ori, biserica fortificată datează din secolul al
XIII-lea şi adăposteşte picturi murale printre care Arhanghelul
Mihail conducând îngerii în gura Leviatanului.
|
Şoarş
|
Biserica
fortificată din secolul al XV-lea are clopote decorate cu
dragoni, animale fantastice, evanghelişti şi crucifixe.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tourist Informator
3 Septembrie 2011, 20:55 Pomul Verde 8, M-Ciuc, România