Feldioara mai de mult Cetate de PÄmant, (în dialectul sÄsesc Marienbrichm, Marembrix, Merembrix, în germanÄ Marenburch, Marienburg, în traducere ‘’Cetatea Mariei’’, în maghiarÄ Foldvar, în latinÄ CaĹtrum Sancte Maria este o localitate în judetul Brasov, Transilvania Romania.
Face parte din regiunea istoricÄ Ĺ˘ara Barsei, aflandu-se la cca. 389 m deasupra nivelului mÄrii. Numele romanesc al localitÄĹŁii este derivat din maghiarÄ, Fold-Var, care înseamnÄ cetate de pÄmant. Denumirea germanÄ Marienburg înseamnÄ cetatea Mariei, cu referire la Fecioara Maria, patroana Ordinului cavalerilor teutoni. Cetatea de la Feldioara este cea mai importantÄ fortificaĹŁie ridicatÄ de cavalerii teutoni in Transilvania.
SÄpÄturile arheologice au scos la ivealÄ un inventar bogat din epoca neoliticÄ ,cu prepoderentÄ ceramicÄ pictatÄ de tip Ariusd. Pe teritoriul comunei au fost gÄsite 109 morminte, datând din secolul XII, aĹadar dinainte de aĹezarea saĹilor pe aceste locuri.
Cetatea teutonilor era situatÄ pe colina de la Feldioara, inconjuratÄ de trei laturi de râul Olt. ExperienĹŁa de constructori a teutonilor acumulata in Ţara Sfânta Ĺi in Asia MicÄ a adus pe meleagurile transilvanene tehnici si soluĹŁii de construcĹŁie întâlnite la marile castele cruciate de la Tyr,Krak des Chevalier Ĺi Ascalon. Din vechea cetate a teutonilor se mai pÄstreaza astazi numai un rest dintr-un zid de piatra în partea de nord-vest.
La ruinele cetaĹŁii care se pot vedea astÄzi pe colina abia se mai pÄstreaza urme vizibile ale prezentei Cavalerilor Teutoni. Turnurile si curtinele de la inceput au fost construite probabil de comunitatea sÄseascÄ rÄmasÄ dupÄ plecarea lor,dar nu se poate preciza cu exactitate perioada.
Comuna FELDIOARA este situatÄ pe DN 13 Ĺi E 60, la 20 km nord de BraĹov si 100 km de SighiĹoara, la 45, 82 latitudine si 25, 6 longitudine.Comuna se învecineaza cu urmatoarele comune: MaieruĹ, HÄlchiu, Vâlcele, Bod Ĺi HÄghig (judeĹŁul Covasna).
Localitatea Feldioara se afla pe o colinÄ care se desprinde din munĹŁii Persani Ĺi se opreĹte pe malul Oltului. Formele de relief intalnite sunt lunca aluvionara, terasele si campia.
Economia se bazeazÄ pe: agricultura (produse cereale, sfecla de zahar), constructii civile Ĺi industriale, industrie extractiva, comerĹŁ, transport, morÄrit Ĺi panificatie, industria laptelui, producĹŁie mobilÄ, gater, balastiera).
SuprafaĹŁa este de 7578 ha.Unitatea administrativ-teritoriala este compusÄ din: Feldioara, ReconstrucĹŁia Ĺi Rotbav.Din punct de vedere istoric, unitatea administrativ-teritorialÄ Feldioara se afla în Repertoriul Arheologic NaĹŁional cu urmÄtoarele situri: aĹezarea de la Feldioara - "La Cetate"; aĹezarea din epoca bronzului de la Feldioara - "La FermÄ"; descoperiri hallstattiene la Feldioara; situl arheologic de la Feldioara - "Dealul CetÄĹŁii"; aĹezarea de la Feldioara; aĹezarea eneoliticÄ de la Feldioara (fosta ĹcoalÄ de AgriculturÄ); Biserica medievalÄ evanghelicÄ de la Feldioara; aĹezarea dacicÄ de la Feldioara; aĹezarea din epoca bronzului de la Rotbav – "PÄrÄuĹŁ"; aĹezarea neoliticÄ de la Rotbav; posibila aĹezare romanÄ de la Rotbav; aĹezarea din epoca bronzului de la Rotbav - "Unghiul gardului"; situl arheologic de la Rotbav – "CÄldÄruĹe"; Cetatea de la Feldioara; FortificaĹŁia medievalÄ de la Feldioara; Castrul de la Feldioara – "CetÄĹŁuia".
La sfarĹitul secolului XIX, saĹii Ĺi romanii formau o comunitate de peste 3.000 de oameni. Potrivit ultimelor estimari,populaĹŁia Feldioarei este de circa 6.500 de locuitori, din care :
- personae de sex masculine : 3179
- personae de sex feminine : 3321
Din punct de vedere al etniilor, statistica prezinta urmatoarele :
-romani 5492 (85.3 %)
-maghiari 710 (10.9 %)
-rromi 168 (2.6 % )