Oraşul Târgu Secuiesc este oraşul cel mai estic al Bazinului Carpatic cu majoritate maghiară, este centrul Scaunului Kézdi. Este un oraş fermecător în valea Râului Negru. Este un oraş maghiar, care păstrează secuimea lui, dintre cei 20 de mii de locuitori 91 % sunt maghiari. Pe terenul oraşului s-a aflat o tabără militară romană, care a supravegheat trecătoarea Oituz. Prefixul Kézdi se referă la domiciliul secuilor în secolul al XI-lea, la Saschiz, cum se numeşte astăzi. Regele Sighismund a declarat localitatea ca loc de târguri, atunci încă cu numele Târgul Turiei. În evul mediu a avut o industrie importantă de bresle. În timpul revoluţiei din 1848-49 a fost centrul apărării din Trei Scaune, Gábor Áron a turnat în locul aceasta tunurile vestite.
Statuia turnătorului de tunuri se află în centrul oraşului din anul 1971. O caracteristică specială a oraşului sunt porţile, care formez capătul străzilor din centru. 73 de curţi se găsesc şi în prezent în oraş. Muzeul de Bresle Incze László este de vizitat în clădirea fostei primării al oraşului, aici este de găsit şi unica copie al tunului, fabricat de Gábor Áron. Originalul a fost readus în anul 2010 la Sfântu Gheorghe, în Ținutul Secuiesc. Târgu Secuiesc s-a unit cu Kanta în anul 1849, şi în 1949 cu Ruseni. În prezent Lunga, Tinoasa şi Săsăuşi aparţin oraşului. Biserica reformată a fost construită în anul 1783 în locul bisericii din evul mediu.
A fost distrus în incendiul din 1834, reînnoirea a fost finalizată în anul 1838. Centru oraşului cu formă de trapez este înconjurat de clădiri din secolul al XVIII-XIX-lea, clădirea primăriei actuale al oraşului a fost construită ca trezorerie în anul 1907. Școala grănicerilor secui, şcoala militară a fost construit între 1817 şi 1823 în stil neoclasic.
Târgu Secuiesc este numit oraşul breslelor, cizmarilor şi al curţiilor, după Orbán Balázs este Parisul ţinutului Trei Scaune.
RUSENI
Satul se află în imediata vecinătate a oraşului Târgu-Secuiesc, el a fost anexat acestuia din urmă în anul 1956. De atunci numele localităţii nu este pomenit separat nici pe hărţi, nici de date statistice, unde ea apare împreună cu numele oraşului Târgu Secuiesc.
În ciuda faptului că majoritatea locuitorilor este de religie romano-catolică, totuşi congregaţia reformată este cea care îşi are propria biserică. Clădirea bisericii a fost grav avariată de cutremurul din 1977. Cheltuielile de renovare nu au putut fi suportate de către congregaţia reformată puţină la număr, în cele din urmă cele două congregaţii, cea catolică şi cea reformată, au suportat aceste cheltuieli împreună. Din această cauză, începând din anul 1984, enoriaşii catolici pot folosi clădirea bisericii pentru ţinerea slujbelor religioase.
În primul rând, satul a devenit cunoscut datorită băilor sale medicinale. Apa minerală din Fortyogófürdő,care conţine fier si dioxid de carbon,este folosită de multă lume pentru tratarea diferitelor afecţiuni.
TINOASA
Satul se află în valea Râului Negru între Ruseni şi Săsăuşi. Părţile aşezământului sunt: Vargaszeg, Nagyút, Kicsi út, Felszeg şi Újfalu. Localnicii consideră Felszeg ca fiind partea cea mai veche, Ujfalu formându-se abia în secolul al XX-lea. Şăuleşti şi Măgeşti au biserică comună, iar cimitirele lor se află situate unul lângă celălalt. Locuitorii din Şăuleşti au construit o capelă separată în satul lor între anii 1823 – 1826.
În timpul Revoluţiei din 1848-49, acest sătuc a avut 9 eroi căzuţi pe câmpul de luptă: locotenent major S. Benkő László (1828--1898), precum şi caporalul Balogh József (1805--1858), mesagerul lui Gábor Áron.
SĂSĂUȘI
Este un aşezământ care se află între Şăuleşti şi Lunga, aparţinând de Târgu Secuiesc din punct de vedere administrativ. Numele localităţii păstrează amintirea saşilor, care odinioară au trăit pe aceste meleaguri. Înde-alungul drumului principal se află monumentul ridicat în 1995 în memoria eroilor căzuţi în timpul celor două războaie mondiale.
Fiul renumit al acestui aşezământ este Bardócz Lajos (1832--1898), jurist, scriitor preocupat de ştiinţele naturii, autorul primului tratat în limba maghiară despre invenţii.
LUNGA
Din punct de vedere administrativ aparţine de Târgu Secuiesc, şi se împarte în Lunga Mică şi Lunga Mare. Marea majoritate a populaţiei este de religie romano-catolică. În centrul Lungenilor Mari se află biserica Sfântul Ladislău, fiind considerat un valoros monument. Stilul gotic este evocat de prezenţa grilajului de piatră aflat deasupra intrărilor dinspre sud şi vest, precum şi de coloanele de sprijin dinăuntrul bisericii. Clopotul din turn şi porticul dinspre sud au fost modelate în stil baroc. Pe marginea unui potir, care astăzi se află în afară de uz, se poate vedea cifra 1553.
Un valoros monument este considerat a fi Conacul Pótsa, care găzduieşte şcoala locală. Acest institut poartă numele lui Jakabos Ödön (1940--1979), care a făcut turul Europei de Vest pe bicicletă, iar în 1972-73 a călătorit prin Darjeeling, vizitând mormântul lui Kőrösi Csoma Sándor.