INFORMAŢII GENERALE
DESPRE JUDEŢUL HARGHITA |
|
Scurt istoric al
judeţului Harghita |
Izvoarele istorice arată că secuii în zonele Treiscaune - Ciuc -
Odorhei si Gheorgheni au fost stabiliţi în secolul al XIII-lea pentru
apărarea hotarelor răsăritene. În secolul XVI, oda-
tă cu întemeierea principatului independent al Transilvaniei,
în rândul secuilor s-a accentuat divizarea păturilor sociale, fapt care a
influenţat structura economico-socialã a comu- |
nităţii. Această divizare şi nemultumirile de clasã au
dus la izbucnirea unor răscoale împotriva domnitorilor János Zsigmond,
Báthory István si Báthory Zsigmond. |
|
Domnitorii
din secolul XVII au recunoscut vechile privilegii, pentru serviciile aduse
principiilor, însă odată ce Ardealul a intrat sub dominaţia Habsburgică în
anul 1690, secuimea a trebuit să se supună noilor condiţii. |
Aceste condiţii şi mai ales obligativitatea înrolării în oştile
grenicereşti a dus la răscoala de la Siculeni din anul 1764, înăbuşită de
armata Habsburgică (în istorie fiind numit SICULICIDIUM). Răscoalele din anii
1601-1602 si năvălirile repetate ale tătarilor între anii 1657-1661,
respectiv 1694 au afectat foarte grav aceste ţinuturi. |
Secuimea a avut o contribuţie deosebită, atât în războaiele de
independenţă conduse de principele Rákóczi Ferenc al II-lea, cât şi în
revoluţia din 1848-1849.În timpul dualismului, pe actualul teritoriu al
judeţului existau două judeţe - Ciuc şi Odorhei, iar zona Topliţei aparţinea
judeţului Mureş-Turda. |
Începând cu anul 1920 s-a schimbat structura politică. După
retrocedarea Ardealului locuitorii acestor meleaguri s-au acomodat la noile
condiţii sociale şi de viaţã. Avântul dezvoltării socio-economice de
la începutul secolului a fost zdrobit de Primul Război Mondial. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Aşezare |
Este aşezat în partea
centrală a României, în grupa din mijloc a Carpaţilor Orientali şi în estul
Podişului Transilvaniei. |
|
Vecini |
La nord: Judeţul
Suceava, la est: Judeţele Neamţ şi Bacău, la sud: Judeţele Covasna şi Braşov,
la vest: Judeţul Mureş. |
|
Suprafaţă |
6.639 km2 |
|
Populaţie |
345.000 locuitori |
|
Oraşe |
Oraşul Miercurea-Ciuc
s-a format în vecinătatea localităţilor deja existente: Şumuleu (1333),
Topliţa-Ciuc şi Jigodin (sec. XII-XII.) pe locul unde se ţineau târgurile în
zilele de miercuri - de unde vine şi denumirea oraşului. Alte oraşe: Odorheiu
Secuiesc, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc, Băile Tuşnad, Topliţa, Borsec,
Bălan, Vlăhiţa. |
|
Relieful |
Este format din
munţi: Munţii Giurgeului 1.545 m, Hăşmaşului 1.793 m, Ciucului 1.490 m,
Bistriţei, la vest Munţii Căliman, cu vf. Iezeru Călimanului de 2.031 m, în
centru Munţii Gurghiului 1.777 m, Harghitei 1.801 m (în est), dealuri
(porţiuni din subcarpaţii Transilvaniei Podişul Târnavelor), depresiuni
intramontane (Giurgeu, Ciuc, Gheorgheni, Bilbor, Borsec). |
|
Clima |
Este diferită, astfel
pentru depresiunile intramontane sunt caracteristice iernile geroase de lungă
durată şi verile relativ calde, cu numărul zilelor de îngheţ de 160 pe an, în
zona joasă. Aici se întâlnesc des îngheţuri târzii (chiar în iunie) şi timpurii
de toamnă (chiar în septembrie). Temperatura medie în ianuarie este de -4 -
-10 C iar în iulie de 5-18 C. |
|
Cursurile de apă |
Aparţin Mureşului, Târnavei Mari şi Târnavei mici în vest, Oltului în
sud, Bistriţei şi Trotuşului în est, dar se întâlnesc şi izvoare de apă
minerală carbogazoase şi mofete, cu scop terapeutic (Borsec, Tuşnad), precum
şi lacul vulcanic Sfânta Ana, sau lacurile carstice din masivele de sare de
la Praid, lacul de baraj natural Lacul-Roşu între Munţii Suhardului şi
Ghilcoş. |
ATRACŢII TURISTICE |
|
Munţi: |
Munţii Hăşmaşu Mare ocupă o poziţie centrală în cadrul Carpaţilor Orientali şi
este un obiectiv turistic de prim rang. |
Munţii Ciuc între
obârşia Oltului şi pasul Caşin, puternic fragmentaţi de râuri, prezintă culmi domoale. |
Munţii Harghita. |
|
Peşteri: |
Peştera Mereşti, pe Valea Vârghişului, cea mai
lungă peşteră din Carpaţii Orientali. |
Peştera Şugău,
accesibilă din comuna Voşlobeni, are trei intrări suprapuse. |
Alte peşteri: Peştera de Gheaţă şi Grota Urşilor, lânga staţiunea Borsec. |
|
Chei: |
Cheile Bicazului (la 3 km de staţiunea
Lacul Roşu), celebre chei modelate de râul Bicaz în calcarele masivului
Hăşmaş, pe o lungime de 8 km. De pe şosea putem admira privelişti de o rară
frumuseţe. Astfel, din loc în loc, apar pereţi abrupţi, numite pietre:
Piatra Altarului (la 1,121 m altitudine), Piatra Arşitei, Piatra
Singuratică. Porţiunea centrală numită sugestiv Gâtul Iadului,
impresionează prin aspectul său de canion. Teritoriul cheilor este declarat
monument al naturii şi formează o rezervaţie complexă, geologică, floristică
şi faunistică. |
|
Lacuri: |
Lacul Roşu (la 30 km de Gheogheni şi 30 km de
Bicaz), cel mai mare lac de baraj natural din România. S-a format în 1837
prin prăbuşirea unei mari suprafeţe de teren
de pe versantul nord-estic al Muntelul Ucigaşul. Regiunea care
înconjoară lacul a fost declarată rezervaţie floristică şi faunistică. |
|
Lacul Sfânta Ana (la
17 km de Bixad) în masivul Ciomatu Mare din Munţii Harghitei (la 950 m
atitudine). Este singurul lac din Europa centrală într-un crater vulcanic,
obiectiv turistic principal al miilor de vizitatori veniţi să se odihnească
în staţiunile de pe cursul superior al Oltului. Zona din jurul lacului
formează o rezervaţie complexă, geologică şi floristică. |
|
Rezervaţii şi
monumente ale naturii: |
|
Mlaştina de la Valea
Mijlocie, în lunca Oltului, la sud de Tuşnadul Nou,
unde creşte mesteacănul pitic, element siberian la cel mai sudic punct din
lume. |
Mlaştina de la Sâncrăieni-Ciuc, alimentată permanent de apă călduţă. |
|
Alte rezervaţii şi monumente ale naturii:
Mlaşitnile Beneş de la Tuşnad, Mlaştina După Luncă de la Voşlobeni, Muntele
de sare de la Praid, Dealul Melcului de la Corund. |
|
Vestigii istorice: |
|
Vestigiile cetăţii Miko din Miercurea Ciuc,
construită în 1621, pe temelia unei fortificaţii anterioare, din ordinul
consilierului regal Miko Ferencz, ulterior reconstruită. În prezent
adăposteşte Muzeul etnografic al judeţului. |
Alte vestigii istorice: Vestigiile cetăţii
dacice Sangidava de la Topliţa, Ruinele castrului roman de la Odorheiu
Secuiesc, Castelul Lazăr din Lazărea, Cetate medievală din Odorheiu Secuiesc,
Cetate ţărănească de la Cârţa, Ruinele cetăţii Both din Gheorgheni. |
|
Edificii religioase: |
Complexul baroc Şumuleu din Miercurea Ciuc, construit în 1804 pe locul Mănăstirii
Franciscane clădite în 1442 de Iancu de Hunedoara. Deţine una din cele mai
mari instalaţii de orgă din Ardeal. |
|
Biserica romano catolică de la Armăşeni (sec. XVI), construită în stil gotic târziu, cu valoraose
picturi murale interioare din 1655. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Biserica
Delniţa (sec. XVI) construită în stilul Renaşterii, ca
singura din această zonă cu pictură murală exterioară. |
|
Alte edificii religioase: Biserica unitariană din Cristuru Secuiesc (sec.
XI), Biserica Feliceni (sec. XII XIII), Biserica Misentea (sec. XIII),
Biserica romano catolică fortificată de la Cârţa, Biserica romano catolică
din Gheorgheni, Capela Sfânta Margareta din Sântimbru (sec. XV). |
|
Alte atracţii turistice: |
Băile
Homorod |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mica localitate balneară se află în valea Homorodului Mare şi a pârâului
Băilor, la o altitudine de 740-760 m, la 18 km de Odorheiu Secuiesc, 34 km de
Miercurea-Ciuc şi 6 km de Vlăhiţa, de care aparţine din punct de vedere
administrativ. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Băile Seiche |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Băile
Seiche este zona de agrement al municipiului Odorheiu-Secuiesc. Denumirea
acestui loc este strâns legat de numele lui Orbán Balázs, cel care este
înmormântat în acest loc. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Corund |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Este
una din cele mai mari comune ale judeţului Harghita, cea mai renumită aşezare
a Ţinutului Sării. Numele de Corund e inseparabil de ceramica populară, fiind
unul din centrele olăritului popular din Transilvania. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Inlăceni |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Una dintre cele mai interesante aşezări a
judeţului Harghita, cu numeroase vestigii arhitecturale unice în felul lor şi
repere interesante ale istoriei culturii secuieşti. |
Izvoare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Se
află în valea pârâului Izvoare, pe versantul vestic al Harghitei, la o
altitudine cuprinsă între 750-800 m deasupra nivelului mării. Accesibil pe
drumul forestier ce duce la Cabana Harghita Mădăraşi (8 km în amonte). |
|
Lupeni |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Lupeni
este cea mai importantă comună a Nicăului de Sus. Este satul natal al
renumitului scriitor Tamási Áron. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Lutiţa |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Numele satului
Lutiţa este strâns legat de adunarea naţională secuiască din anul 1506 şi de
evenimentele adunării din 1848. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Praid |
Satul Praid se află la 8 km de Sovata, 62 km de Târgu Mureş, 38
km de Odorheiu Secuiesc şi 51 km de Gheorgheni. Muntele de sare a Praidului a
fost,secole de a rândul "pâinea" localnicilor, principalul mijloc
de subzistenţă a întregii zone. |
|
Harghita Băi |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Azi parte a oraşului Miercurea-Ciuc, localitate
balneo-climaterică la altitudinea medie de 1300-1400 m, odinioară
proprietatea Ciceului. Se poate accesa din intersecţia de la Pasul Vlăhiţa de
pe DN 13 A, pe DJ 138A la 7 km de la intersecţie. |
|
Jigodin |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Numele său este inseparabil de numele pictorului Nagy Imre (1893-1976),
supranumit "Rembrandtul secuilor". Fosta stradă principală, azi
strada Pictor Nagy Imre este acum artera de intrare dinspre sud al oraşului
Miercurea-Ciuc. |
|
Tuşnad |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Este o comună importantă a Ciucului de Jos, în valea pârâului
Tuşnad, la altitudinea de 672 m. Cultura cea mai importantă cultivată aici
este cartoful (încă din anii 1800). |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Şumuleu |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Este centrul spiritual al Secuimii, loc de pelerinaj vestit pe
plan mondial, unul din cele mai importante locuri de pelerinaj
romano-catolic. |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Izvorul
Mureşului |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Izvorul
Mureşului este o localitate montană la poalele Hăşmaşului Mare (1793 m), pe
versantul sudic al Muntelui Negru (1538 m), staţiune recreativă ce şi-a
primit numele de la izvoarele râului Mureş, aflate pe teritoriul localităţii.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|