Monumentul Memorandiştilor Cluj-Napoca

În perioada Evului Mediu, etnicii români din Transilvania, deşi erau majoritari, nu se bucurau de drepturi corespunzătoare. La sfârşitul secolului al XIX-lea, în anul 1892, principalele personalităţi ale românilor din Transilvania au redactat un memoriu adresat curţii imperiale de la Viena. Prin acest memoriu au solicitat drepturi fundamentale pentru comunitatea românească. O delegaţie românească a încercat, fără succes, să obţină o audienţă la împăratul Franz Joseph  pentru a-i prezenta memoriul. 

Autoritătăţile intentează în anul 1894 memorandiştilor un proces ce a avut loc la Cluj-Napoca, în sala Reduta care astăzi se află în clădirea Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Prin sentinţă, aceştia au fost condamnaţi la închisoare şi activitatea Partidului Naţional Român a fost interzisă. În urma intervenţiei diplomatice a regelui României, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, autorităţile îi graţiază pe cei condamnaţi. 

Autorităţile locale din municipiul Cluj-Napoca au decis să onoreze memoria celor ce au reprezentat comunitatea românească a acelor vremuri la împlinirea a 100 de ani de la proces prin amplasarea unui monument. Ridicat în anul 1994 pe bulevardul Eroilor, lângă sediul istoric al Primăriei oraşului Cluj-Napoca, monumetul este opera sculptorului Eugen Paul, cu o înălţime de aproximativ 18 metri şi are inscripţionat pe soclu cuvintele liderului mişcării memorandiştilor Dr. Ioan Raţiu: ,,Existenţa unui popor nu se discută, se afirmă!”.