La Schitul Sfantul Ilie (Cerebuc) se poate ajunge parcurgand 7 km din drumul axial ce leagă localitatea Izvorul Muntelui de Durău. Schitul Cerebuc cu hramul Sfântul Proroc Ilie este un schit de călugări ce aparţine de Mănăstirea de pe Muntele Ceahlău. Acesta a fost înfiinţat pe locul unei mai vechi sihăstrii în anul 1614 iar ulterior a rămas în paragină şi a fost reînfiinţat în anul 1996. Schitul se află la 20 km de oraşul Bicaz şi aparţine de satul Izvorul-Alb, Neamţ.
În prezent la schit vieţuiesc 5 călugări, iar egumen este Protosinghel Gherontie Munteanu. Această sihăstrie a jucat un rol important în menţinerea tradiţiei isihastre de pe Muntele Ceahlău, mai ales în secolele XVIII-XIX, perioadă când s-au nevoit aici numeroşi sihastri. Aceştia au menţinut multă vreme toaca şi clopotul de pe Ceahlău, dar şi hramul tradiţional de la 6 august păstrând astfel o legătură strânsă cu celelalte asezăminte monahale din zonă.
Sihăstria Cerebuc ajunge pe la începutul secolului XX în ruină şi cu toate acestea credincioşii împreună cu un preot pentru a păstra tradiţia acestor locuri, se adunau aici în fiecare an în data de 15 august pentru a sărbători hramul bisericii. De fiecare dată se făcea Sfânta Liturghie pe ruinele bisericii, precum şi parastas la cimitir pentru pomenirea calugărilor.
Începând cu anul 1995, protosinghelul Gherontie Munteanu, a reuşit să pună bazele actualului schit Cerebuc cu ajutorul localnicilor care au donat terenul, apoi au construit o biserică şi câteva chilii.
Actualul aşezământ monahal este situat în Poiana Cerebuc, într-un loc de o frumuseţe unică şi cuprinde o biserica alături de câteva chilii. Biserica este construită din lemn şi acoperită cu şindrilă. În interior pereţii sunt împodobiţi cu o pictură realistă deosebit de frumoasă, iar catapteasma este din lemn de stejar sculptat. Naosul are abside largi şi profunde fiind luminat de câte o fereastră în partea de sud şi în cea de nord. Pe naos este construită o turlă mare deschisă, de formă octogonală, luminată de patru ferestre.